Dezamagit...

Tocmai eu dezamagit. Eu, cel fara sentimente, caruia nu-i pasa de nimeni si nimic, m-am trezit intr-o stare de nemultumire totala. Am realizat ca nu am realizat nimic anul acesta. Mai are putin si se termina si nu am de ce sa fiu mandru. Absolut nimic. Insa am invatat multe lucruri noi. Am invatat ca nu retin nimic din greseli. Fac aceleasi tampenii de fiecare data, fara sa-mi dau seama sau daca realizez ce am facut e prea tarziu sa mai schimb ceva. Am invatat sa urasc. O ura profunda care macina cea mai ramas din ce eram. Am invatat ca viata nu te lasa sa faci ce iti place. E mult mai frumos cand esti nevoit sa accepti orice doar pentru ca nu mai ai alta solutie. Am invatat ca dezamagirea e cea mai crunta pedeapsa. Te demoralizeaza, te pune la pamant si cand incerci sa te ridici are grija sa iti dea lovitura de gratie. Am invatat ca tot ce am invatat anul acesta e inutil si nu-mi va folosi la nimic. Maine va fi la fel. Fara speranta.

Au ramas putine lucruri in care merita sa mai pun suflet. Pentru restul, sufletul meu e mort si ingropat. Doresc sa ma intorc in trecut, sa fiu cel de altadata, sa uit de prezent. Doresc sa uit dezamagirea, tristetea si ziua de astazi. Poate si ziua de ieri.

As dori sa stiu cand voi muri? As vrea sa aflu daca tot ce fac acum are un scop? Daca la final ma asteapta fericirea?